Callas Forever - Muzica inainte de orice

Dintre toate scenariile posibile ale unui film despre Maria Callas, Franco Zeffirelli l-a ales pe cel mai dificil: unul in care marea cantareata nu mai avea un viitor, ci doar un trecut prematur instalat, un trecut ale carui marete fantome - Traviata, Norma, Medeea, Tosca - incerca zadarnic sa le alunge. Optand pentru un moment biografic fictional, pentru o inventare de natura literara, si nu pentru exploatarea unui episod sau a altuia dintr-o existenta tumultuoasa, cunoscutul cineast italian se dovedeste mai reverentios si mai smerit decat daca i-ar fi respectat, pas cu pas, parcursul real. Prea mult respect este, uneori, paralizant, si filmul lui Zeffirelli (coscenarist - Martin Sherman) poarta cu el umbra temerii de a nu fi gresit. Scoasa din luxosul ei barlog parizian de tenacele, spiritualul impresar si de o prietena ziarista fara fasoane (Jeremy Irons, Joan Plowright), readusa in studiourile de inregistrare, pe platourile de filmare, Maria se regaseste pe sine, cu exploziile ei de daruire, ba chiar cu capriciile si cochetaria divei de odinioara si, mai mult decat orice, retraieste miracolul muzicii lasate de Dumnezeu sa treaca prin intreaga ei fiinta. Greu rol, poate cel mai greu din cariera minunatei actrite care este Fanny Ardant: cu numai cateva retusuri de machiaj, demna in fragilitatea ei, se misca la fel de liber in toaletele Chanel si in fustele nabadaioasei Carmen. Spectacolul cu opera lui Bizet, turnat ca aproape intreg filmul pe platourile Studiourilor Media Pro (coproducator), are un anume elan al frumusetii formale ce ne-a amintit de Zeffirelli autorul "Traviatei", al lui "Othello", dar si de "Carmen", filmul lui Francesco Rosi. Nu este o intamplare. Amandoi au fost asistentii lui Visconti.